De ce este răul mai puternic decât binele?

De câte ori v-aţi întrebat de ce e atât de greu să ne concentrăm pe aspectele pozitive ale vieţii? 

De ce e aşa greu să lăsăm în urmă experienţele negative şi să ne concentrăm pe partea plină a paharului?

Într-un articol intitulat “Răul e mai puternic decât binele”, Baumeister,  Bratslavsky, Finkenauer şi Vohs exemplifică numeroase dovezi din literatura ştiinţifică pentru a susţine ipoteza că răul are efecte mai mari, mai consistente, mai complexe şi mai durabile decât binele.

Răul este mai puternic decât binele pentru că acest mod de a răspunde la lumea înconjurătoare este adaptativ

De ce?

• Evenimentele negative declanşează auto-reglarea. Astfel, un organism se poate schimba şi  adapta la mediul său. 
  

• Evenimentele negative semnalează nevoia de schimbare. Dacă satisfacţia şi plăcerea ar fi permanente, motivaţia ar fi prea scăzută pentru a căuta beneficii şi pentru progres.

• Organismele mai bine adaptate la condiţii negative au avut şanse mai mari de supravieţuire în faţa ameninţărilor de-a lungul istoriei noastre evolutive şi, deci, şanse mai mari să îşi transmită genele.   

Cum se manifestă acest lucru în viaţa de zi cu zi?

• Evenimentele negative au consecinţe mai puternice şi mai durabile decât evenimentele pozitive.

 

• Succesul pe termen lung al unei relaţii apropiate depinde mai mult de absenţa elementelor negative decât de prezenţa celor pozitive. Potrivit lui Gottman, pentru ca o relaţie să aibă succes, interacţiunile pozitive trebuie să domine cele negative într-un raport de cel puţin cinci la unu. Dacă raportul scade, relaţia este probabil să ajungă la eşec şi despărţire. 

• În relaţiile sociale, interacţiunile ostile sau conflictuale au efecte mai pronunţate decât interacţiunile prietenoase, armonioase. Formarea primei impresii, atracţia socială şi dorinţa sexuală sunt mai puternic influenţate de interacţiunile sociale negative decât de cele pozitive.

 

• Oamenii îşi amintesc mai bine dispoziţiile şi emoţiile negative. Acestea implică o procesare cognitivă mai amănunţită şi mai atentă decât în cazul emoţiilor pozitive. Oamenii se străduiesc mai mult să evite dispoziţiile negative decât să prelungească dispoziţiile pozitive. 

 

• Limbajul conţine mai multe cuvinte pentru emoţiile negative decât pentru cele pozitive.

 

• Stereotipurile si reputaţia negativă sunt uşor de dobândit şi mai greu de anulat, în timp ce o reputaţie bună este dificil de construit dar uşor de pierdut. Oamenii  sunt mult mai puternic motivaţi să evite părerile negative despre sine decât să dobândească unele pozitive.

• Informaţiile negative se învaţă mai rapid şi mai eficient, primesc mai multă atenţie şi sunt procesate cognitiv mai amănunţit decâţ decât cele pozitive. Feedback-ul negativ are efecte mai puternice decât cel pozitiv.

 

• Starea de sănătate proastă are un impact mai puternic asupra fericirii decât starea de sănătate bună, iar sănătatea în sine este mai afectată de pesimism decât de optimism.

 

Prin urmare, impactul mai puternic al răului faţă de bine este extrem de atotpătrunzător. Se regăseşte în cogniţie dar şi în motivaţie, în procesele interioare, intrapsihice, dar şi în cele interpersonale, în decizii de viitor dar şi în amintirile din trecut, în învăţare, în procesarea complexă de informaţie şi în răspunsurile emoţionale.

Conform acestei perspective, binele poate egala sau depăşi răul doar prin puterea numărului, prin frecvenţa crescută a evenimentelor, stărilor sau a consecinţelor pozitive în raport cu cele negative.

Baumeister, R.F.,Bratslavsky, E., Finkenauer, C., & Vohs, K.D. (2001). Bad is stronger than good. Review of General Psychology, 5, 323-370.